Mrrrr's Forum (VIEW ONLY)
Un forum care ofera solutii pentru unele probleme legate in general de PC. Pe langa solutii, aici puteti gasi si alte lucruri interesante // A forum that offers solutions to some PC related issues. Besides these, here you can find more interesting stuff.
Numai una.. Pe umeri pletele-i curg râu, mlădie ca un spic de grâu Cu şorţul negru prins în brâu, o pierd din ochi de dragă Şi când o văd înnebunesc şi când n-o văd mă îmbolnăvesc Iar când merg alţii de-o peţesc vin popi de mă dezleagă. La vorbă în drum, trei ceasuri trec, ea pleacă, eu mă fac că plec Dar stau acolo şi-o petrec cu ochii cât e zarea Aşa cum e, sărăca ea, aş vrea s-o ştiu nevasta mea Dar oameni răi din lumea rea îmi tot închid cărarea. Şi câte vorbe-mi aud eu, toţi fraţii mă vorbesc de rău Şi tata-i supărat mereu, iar mama la icoane Mătănii bate, ţine post; mă bleastemă: "De n-ai fi fost! Eşti un netot! Ţi-e capul prost şi-ţi faci de cap, Ioane! " Îmi fac de cap? Dar las' să-mi fac! Cu traiul eu am să mă împac Şi eu am să trăiesc sărac, muncind bătut de rele La fraţi eu nu cer ajutor, că n-am ajuns la mila lor Şi fac ce vreau! Şi n-am să mor de grija sorţii mele! Mă îngroapă fraţii mei de viu! Legat de dansa, eu să ştiu Că am urâtei drag să-i fiu? Să pot ce nu se poate? Dar cu pământul ce să faci? Şi ce folos de boi şi vaci? Nevasta dacă nu ţi-o placi le dai în trăsnet toate!.
[Refren] Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Aşa îmi cânta bunicul meu de mână cu bunica mea Povestea lui ştiu c-o ştia în vechiul Jupâneşti tot satul El era tânăr - 25, iar ea una la părinţi Şi simt c-a iubit-o la fel până la 84. A fost plecat ani grei pe front, dar n-a fost glonţ să-l vadă mort Iar gândul lui stătea la ea şi noaptea prin tranşee Când s-a întors îl aştepta la poartă ca să fie a sa Ion venise din război, şoptindu-i ''Te iubesc, femeie! " Măicuţa ei i-a dat atunci cu binecuvantat, de munţi tăria lor - ca două stânci i-a purtat peste ape adânci Şi i-a condus până pe-aici când au ajuns copiii mici Dorinţa lor de acoperiş era un pumn de mărunţiş. Dar alţii noaptea l-au furat când Ion era plecat Şi fără să mai stea pe gânduri Ion a luat-o de la cap A lăsat nouă fraţi acasă şi-a luat mândra de nevastă Că dintre toate stelele era cea mai frumoasă. Şi totul a fost ca-n poveşti, au fost clipe cum nu găseşti Dar e o şansă s-o trăieşti, învaţă viaţa s-o iubeşti Mi-amintesc cum o privea, mi-amintesc cum ne gătea Îmi amintesc cum ne spuneam, mi-amintesc cât o iubea. Cu ochii calzi în zile reci, ar fi aprins tot satul Şi-a căzut cerul peste ei când şi-au pierdut băiatul Şi fata lor e mama mea, frumoasă precum iubirea Îmi povestea când ne ducea şi ea să cunosc satul. Şi mi-a aratat povestea lor printre durere şi amor Şi greutăţi şi dor de-un frate cum n-a mai fost altul Bunicii mei acum trecuţi, vă mulţumesc că m-aţi crescut Şi vă iubesc că aţi făcut din mine o poezie. ''Ştiu că aţi iubit fata mea aşa cum v-a iubit şi ea Să vă iubiţi, copii! " mi-au scris bunicii pe hârtie Şi asta-i tot ce mi-a rămas, inima îmi bate ca un ceas Când mă gândesc la voi cu dor şi ştiu că o să mor. Dar las asta în urma mea, copiii mei vor învăţa ''Bem asta pentru nunta ta! '' şi nu ştiam, bătrâne Că tu ştiai că n-o s-apuci şi de-asta am băut atunci
Bunica mea cu ochii dulci rămasă singură pe lume. Dar n-a stat mult că n-a putut şi şi-a urmat iubitul O lună a stat până a plecat ca trenul către Titu Acum am rămas fara ei, sunt doar eu şi a mea fată Dar ştiu c-o voi iubi mereu cum v-aţi iubit odată. Şi mama mea vă plânge mult, familia vă plânge Că toţi care v-au cunoscut au lacrimă de sânge Iar eu nu pot să-mi scot din cap când v-am gasit atunci în parc Cu rachiu, un vechi colind şi-un cântec ce l-aţi îndrăgit. Mi-am amintit, bunicule, cum mă învăţai romanţele Mi-am amintit versurile pe care tu mi-ai zis să le cânt. Ultima ta dorinţă pe pământ a fost ca şi eu să cânt mândrei mele acest cântec sfânt. Şi acum plec la drum să-l cânt cum o făcea Coşbuc Pentru toţi ai mei, sunt Nimeni Altu', pace, vă sărut O să mai trec din când în când dacă am timp să vă salut Până atunci fie că plâng sau râd eu tot am să cânt.
[Refren] Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Ori este om, de sila cui să-mi placă tot ce-i place lui Aşa om nici vlădica nu-i şi nu-i nici împăratul Să-mi cânte lumea câte vrea, mi-e dragă una şi-i a mea Decât să mă despart de ea mai bine aprind tot satul.
Pace Furdui Iancu, pace George Coşbuc! Gata, mă!
* * * * * * * * * *
George Cosbuc - Numai una!
Pe umeri pletele-i curg râu Mlădie, ca un spic de grâu, Cu şorţul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Şi când o văd, îngălbenesc; Şi când n-o văd, mă-mbolnăvesc, Iar când merg alţii de-o peţesc, Vin popi de mă dezleagă. La vorbă-n drum, trei ceasuri trec Ea pleacă, eu mă fac că plec, Dar stau acolo şi-o petrec Cu ochii cât e zarea. Aşa cum e săracă ea, Aş vrea s-o ştiu nevasta mea, Dar oameni răi din lume rea Îmi tot închid cărarea.
Şi câte vorbe-mi aud eu! Toţi fraţii mă vorbesc de rău, Şi tata-i supărat mereu, Iar mama, la icoane, Mătănii bate, ţine post; Mă blestemă: De n-ai fi fost! Eşti un netot! Ţi-e capul prost Şi-ţi faci de cap, Ioane!
Îmi fac de cap? Dar las să-mi fac! Cu traiul eu am să mă-mpac Şi eu am să trăiesc sărac, Muncind bătut de rele! La fraţi eu nu cer ajutor, Că n-am ajuns la mila lor Şi fac ce vreau! Şi n-am să mor De grija sorţii mele!
Mă-ngroapă fraţii mei de viu! Legat de dânsa, eu să ştiu Că am urâtei drag să-i fiu? Să pot ce nu se poate? Dar cu pământul ce să faci? Şi ce folos de boi şi vaci? Nevasta dacă nu ţi-o placi, Le dai în trăsnet toate!
Ori este om, de sila cui Să-mi placă tot ce-i place lui! Aşa om nici vlădica nu-i Şi nu-i nici împăratul! Să-mi cânte lumea câte vrea, Mi-e dragă una şi-i a mea: Decât să mă dezbar de ea, Mai bine-aprind tot satul!
